In credinta populara, in lunea dupa duminica Tomei, se sarbatoreste Pastele Blajinilor. In folclor, Blajinii mai sunt cunoscuti si sub numele de rohmani. Potrivit credintei populare, Blajinii fac parte din cei dintai oameni de pe pamant. Traiesc fara femeile lor, convietuiesc cu ele numai 30 de zile pe an in vederea procreatiei. Blajinii, incapabili de a face rau, s-ar afla dincolo de lumea vazuta, pe unde se varsa Apa Sambetei, in delta ei, pe Ostroavele Albe. Preocuparile blajinilor sunt po… Continuare

Am nevoie urgenta de 2-3 rame sculptate manual si 2-3 blaturi crucifix pentru icoane, in cel mai scurt timp: Geanina vatamanu, 0741247025, 0332801790

Potrivit creştinilor, pe 25 martie Arhanghelul Gavril sau Gabriel i-ar fi vestit Fecioarei Maria că a fost aleasă de Dumnezeu să dea naştere Mântuitorului Hristos. În calendarul popular sărbătoarea aceasta se mai numeşte şi Blagoviştenia.
O altă denumire din popor era Ziua Cucului. Cucul, perceput ca încarnare a strămoşului mitic, pasăre cu un pronunţat substrat erotic, anunţa sosirea efectivă a primăverii. Primul său cântec se întâmpla, de obicei, la Buna Vestire, fiind aşteptat de toţi oamenii… Continuare

Materialul care urmeaza mi-a fost trimis azi din SUA de Ion Balteanu, presedintele Uniunii Mesterilor Populari din Republica Moldova, frate de crez si de lupta pentru pastrarea si promovarea valorilor noastre traditionale, membru al retelei noastre. El ilustreaza o tendinta pe care o simteam si de ale carei dimensiuni inca nu eram constienti. Poate ca subjugati fiecare de ceea ce facem zilnic, nu ne dam seama ca fiinte diavolesti incearca sa distruga casa noastra comuna, cea pe care Dumnezeu… Continuare

În calendarul creştin-ortodox, pe 17 martie este sărbătoarea Sfântului Alexie, omul lui Dumnezeu. În popor, ziua aceasta se mai numea Moş Alexă, Alexiile, Alexa cel Cald, Omul cel Cald, Alesiu, Alexe Boji sau Bojiile. Poate v-aţi întrebat uneori de ce „omul lui Dumnezeu”? Ei bine, din unele legende reiese că Alexa era fecior de împărat, fiind tare blajin; venindu-i vremea însurătorii, face acest pas, însă, imediat după cununie, fuge de la curte, alegând calea călugăriei; după mulţi ani se reînto… Continuare

Măcinicii

Din perspectiva calendarului popular românesc, pe 9 martie este cea mai importantă sărbătoare a lunii martie. Numită şi Mucenici, acum se prăznuiau, în mod obişnuit, şi Moşii de Primăvară, ziua de 9 martie, ultima din cadrul „Zilelor Babei”, deschizând un alt şir, cu vreme bună, anume acela al Zilelor Moşilor.
Sărbătoarea populară porneşte de la marea importanţă pe care oamenii de altădată o acordau cultului moşilor, moşii închipuind în fapt sufletele morţilor; se credea că ace… Continuare

Perioada dintre 1 şi 9 (12) martie este cunoscută în popor sub denumirea de Zilele Babei Dochia sau Zilele Babelor. Vom încerca să aflăm dacă există vreo legătură între Baba Dochia şi obiceiul purtării mărţişorului, marţului sau mărţiguşului.
Se spune că tare demult trăia pe pământ o babă foarte urâtă şi foarte rea. Într-o zi, baba şi-a trimis nora să prefacă lâna albă în lână neagră; într-o altă zi, să-i aducă fragi copţi, deşi încă nu se terminase luna lui Făurar, şi câte şi mai câte nu-i cere… Continuare

Prin 1914, Tudor Pamfile, un harnic înţelept al veacului trecut, ne asigura că vechile colori erau puţine: albul firesc, negrul firesc şi negrul cafeniu sau negrul curat, galbenul frumos şi roşul întunecat. (...) Colorile acestea aveau o înfăţişare aspră, întunecată, bărbătească... După gusturile de astăzi, vechile colori nu erau frumoase, adică nu erau aprinse şi de felurite nuanţe decât foarte rareori. Nu erau „ochioase”, „nu săriau în ochi”, „nu băteau la ochi”. Lumea româ¬nească începea… Continuare

Aceasta este ultima mare sărbătoare a Câşlegilor de Crăciun, Lăsata Secului, Zăpostitul de Paşti sau Duminica Albă fiind hotar între perioada de dulce, propice mai ales distracţiilor, şi perioada Postului Mare, una mai sobră, destinată în special reculegerii şi muncii. În spaţiul creştin-ortodox, sărbătoarea cădea întotdeauna într-o duminică din luna februarie sau în prima parte a lunii martie, depinzând întotdeauna de data de celebrare a Paştelui.
Lăsatul Secului păstrează urmele multor practic… Continuare

Iată că există şi aşa ceva în calendarul popular. Această săptămână era ultima din Câşlegile (din expresia latină caseum ligat – „legarea brânzei”) de Iarnă sau Dulcele Crăciunului, perioadă oarecum mai specială, numită şi Săptămâna Brânzei. Aceste două denumiri ne sugerează ce alimente de frupt putem mânca în aceste şapte zile, adică lapte, brânză şi alte derivate lactate, ouă şi aluaturi, scopul fiind evident: acum ne obişnuim treptat organismul pentru multele şi adeseori asprele zile ale Post… Continuare